Indicatii pentru diferite metode de recoltare a probei citologice
| Metoda de recoltare | Indicatii | Comentarii |
| Punctie aspirativa | Formatiuni solide (de suprafata sau interne) | - Considerata metoda ideala de recoltare a probei citologice, deoarece ofera cel mai mare numar de celule. - Ideala pentru formatiuni cutanate si subcutanate. |
| Limfonoduri | - Etalarea se realizeaza cu blandete; limfocitele sunt fragile si se rup usor. | |
| Organe interne | - Se realizeaza ecoghidat. - Zona de piele prin care se introduce acul, nu va contine gel de ecografie (acesta patrunde in lumenul bizoului). |
|
| Lichide | - Colectiile lichidiene se recolteaza in tub vidat cu EDTA (dop mov) sau alte recipiente sterile. - In cazul examenului citologic al urinei, este foarte importanta specificarea modului de recoltare (mictiune, sondare uretrala, cistocenteza). Metoda de recoltare poate influenta celularitatea, continutul de bacterii, de detritus ale urinei. |
|
| Punctie non-aspirativa | Formatiuni solide (de suprafata sau interne) | - Utilizata in cazul formatiunilor foarte bine vascularizate, pentru evitarea hemodilutiei. - Acul atasat la seringa este introdus in mod repetat in formatiune (3-6x), in diferite directii, fara realizarea miscarilor de aspirare. Eventual, se foloseste si un ac mai subtire, care lezeaza mai putine vase de sange. |
| Amprentare | Leziuni cutanate exsudative | - Eficienta pentru punerea in evidenta a agentilor infectiosi (bacterii, paraziti, dermatofiti etc). - Exista riscul punerii in evidenta doar a reactiei inflamatorii asociate leziunii primare (cu impact deosebit in cazul neoplasmelor asociate cu reactie inflamatorie). - Leziunea nu se toaleteaza anterior amprentarii. |
| Realizarea frotiurilor citologice din biopsii incizionale / excizionale | - Se realizeaza inainte de imersare in fixator. - Este imperioasa sugativarea suprafetei de sectiune ce urmeaza sa fie amprentata. |
|
| Raclare | Leziuni cutanate placardiforme | - In cazul leziunilor uscate, raclarea se realizeaza pana la exprimarea unei cantitati de ser si/sau sange, ce determina aderarea celulelor de lama. |
| Badijonare | - De obicei, utilizata in cazul in care proba nu poate fi recoltata prin alte metode. - Tamponul de vata se ruleaza pe lama pentru a evita ruperea celulelor. |
|
| Frotiuri vaginale | - Se va evita atingerea epiteliului cheratinizat al vulvei si fosei clitoridiene, ceea ce poate conduce la diagnostice eronate. | |
| Traiecte fistuloase | - Utila pentru stabilirea tipului de inflamatie si a agentilor infectiosi implicati. |
INSTRUCTIUNI DE RECOLTARE A PROBEI CITOLOGICE PRIN PUNCTIE ASPIRATIVA
Materiale utilizate:
- Ace de 22 – gauge (ambou verde) sau 25 – gauge (ambou bleu)
- 1 – 2 seringi de 2 - 10 ml
- Lame de microscop noi, curate (cel putin doua)
- Lama de microscop cu care se va face etalarea probei (lama tragatoare)
- Manusi chirugicale
- Vata hidrofila
- Alcool sanitar (alcool etilic 70 grade)
Etape:
1. Se marcheaza cu CREIONUL fata lamei de microscop pe care urmeaza sa se aplice etalatul.
- Orice alt inscris pe lamele de microscop (marker, carioca, pix etc) se sterge in timpul colorarii, ceea ce poate conduce la confuzii intre cazuri.
- O modalitate eficienta este numerotarea lamelor (1, 2, 3, ...), deoarece nu ocupa mult spatiu, ceea ce permite anatomopatologului notarea numarului de inregistrare al cazului.
2. Se palpeaza profund formatiunea in toate zonele, pentru a localiza regiunile solide si cele cu acumulare de lichid.
- Regiunile cu acumulare de lichid in cantitate mai mare de 1 ml vor fi aspirate primele, iar lichidul va fi introdus intr-un tub vidat cu EDTA (dop mov) sau alt recipient steril si trimis la laborator. Se va continua cu punctia zonelor solide, deoarece partea lichida poate sa nu contina celule exfoliate.
3. Asepsia regiunii cu alcool etilic 70 de grade (cand este posibila).
4. Se fixeaza formatiunea cu o mana si se introduce acul atasat la seringa, in formatiune. Pistonul este in pozitie normala.
5. Se elibereaza formatiunea si se realizeza 3 – 5 miscari de aspirare cu ajutorul pistonului.
- PROBA CITOLOGICA ESTE IN LUMENUL ACULUI !
- In timpul realizarii miscarilor de aspirare, acul trebuie sa ramana in formatiune! In caz contrar, proba este aspirata in corpul seringii, de unde nu mai poate fi recuperata.
- Pistonul va fi tras pana la jumatatea corpului seringii!
- In cazul formatiunilor de dimensiuni mari, acul poate fi orientat in mai mult directii si profunzimi ale formatiunii, cu scopul obtinerii de celule din cat mai multe zone.
- Miscarile de aspirare se opresc daca in ambou sau in corpul seringii se observa lichid de orice natura, inclusiv sange, puroi etc. (lichidele dilueaza proba si modifica morfologia celulara!)
- Daca se doreste repetarea punctiei, se utilizeaza alta seringa cu ac.
6. Se lasa pistonul sa revina in pozitie normala si apoi se extrage acul din formatiune.
7. Se detaseaza acul de la seringa, se introduce aer in corpul seringii, se reatasaza acul la seringa si se expulzeaza materialul acumulat in lumenul acului impingand ENERGIC pistonul pana la capat.
8. Cu lama tragatoare, se etaleaza proba.
- Se va lasa un spatiu de aproximativ 0,3 cm intre etalat si marginile lamei de microscop. Celulele localizate chiar pe marginea lamei de microscopic nu pot fi examinate corespunzator.
- Etalarea probei se face in strat subtire. Zonele opace pentru lumina nu pot fi examinate la microscop!
- Daca se considera ca proba este excesiva pentru o singura lama de microscop, se preia cu marginea libera a lamei tragatoare o cantitate din proba si se etaleaza rapid pe alte lame de microscop.
9. Etalatul se usuca RAPID, prin vanturarea de 10 – 20 de ori a lamelor de microscop.
10. Lamele se trimit in suport special de plastic sau se ambaleaza spate la spate intr-o bucata de hartie, apoi sunt introduse intr-o cutie de plastic.
Atentionari speciale:
1. Frotiurile citologice nu se introduc in frigider! Apa condensata pe lame modifica morfologia celulara.
2. Frotiurile citologice necolorate nu vor fi expuse la vapori de formol! Vaporii de formol penetreaza chiar si plasticul, fixeaza partial celulele, ceea ce determina o colorare necorespunzatoare a celulelor.
3. In cazul aspirarii a mai multe formatiuni, se vor utiliza ace si seringi noi! Lamele vor fi individualizate corespunzator, pentru fiecare formatiune in parte.
Cauzele pentru care frotiurile citologice pot fi considerate fara valoare de diagnostic:
1. Numar insuficient de celule reprezentative pentru o anumita leziune (de exemplu, tumori slab exfoliative).
2. Hemodilutia excesiva, ceea ce face insuficient numarul de celule reprezentative pentru o leziune.
3. Modificarea severa a morfologiei celulare, ca urmare a unor greseli de tehnica (ruperea celulelor prin etalare prea energica, uscare lenta, etalarea in strat prea gros etc).
4. Expunerea frotiurilor necolorate la vapori de formol.
Bibliografie:
- Valenciano AC, Cowell RL – Diagnostic Cytology and Hematology of the Dog and Cat, fourth edition, Elsevier Mosby, St. Louis, 2014.
- Raskin RE, Meyer DJ – Canine and Feline Cytology – A Color Atlas and Interpretation Guide, second edition, Saunders Elsevier, St. Louis, 2010.
