Frotiu de sange cu surprize la un caine clinic sanatos

Prezentarea cazului

Jack, un caine metis de talie medie, mascul, in varsta de 4 ani a fost prezentat la un cabinet veterinar pentru un control anual al starii de sanatate. La examenul fizic de rutina nu s-au constatat modificari patologice, si din spusele proprietarului cainele nu a prezentat probleme de sanatate si nu are boli cronice in antecedente. Analizele de sange efectuate la Synevovet au aratat mici modificari hematologice (Hct 56.2 %, Hgb 19.1 g/dL) , proteina totala 7.6 g/dL  si lipsa altor modificari substantiale.  Frotiul de sange a fost colorat MGG si examinat microscopic.

Fig.1 (Frotiul de sange, coloratie MGG, obiectiv 10x)

Diagnostic si interpretare

La examinarea frotiului sangvin eritrocitele sunt normocrome, normocitare. Sunt prezente limfocite mari granulate si limfocite reactionate (+). S-au identificat microfilarii si drept urmare s-a decis testarea serologica pentru antigen Dirofilaria immitis. Rezultatul testarii serologice a fost insa negativ.

Hematocritul si hemoglobina usor crescute, in asociere cu proteina totala usor crescuta si fara alte modificari ale hematologiei sau biochimiei indica cel mai probabil o usoara deschidratare a cainelui. Examinarea frotiului sangvin nu releva modificari morfologice ale liniei eritrocitare, insa limfocitele mari granulate si limfocitele reactionate sunt modificari des intalnite in hemoparazitism.

Discutii

Microfilariile identificate pe frotiul de sange pot apartine urmatoarelor specii: Dirofilaria immitis, Dirofilaria repens sau Dipetalonema reconditum (toate aceste specii au caracteristici morfologice asemanatoare pe frotiu proaspat sau colorat). Desi se poate incerca o diferentiere morfologica a acestor microfilarii pe baza dimensiunilor si a aspectului cozii, acest lucru nu ofera o certitudine satisfacatoare din mai multe motive. Dimensiunile acestor specii variaza si se suprapun, iar observarea aspectului cozii este posibila doar in urma testului Knott's in care se foloseste formolul 2%. Formolul induce un artefact de fixare a cozii, si anume o curbura distinctiva la D.repens, in timp de coada D.immitis ramane dreapta. Incidenta acestui artefact de fixare este insa foarte variabila.

La momentul actual, cele mai sigure metode de identificare a speciilor de microfilarii sunt considerate a fi colorarea histochimica cu fosfataza acida si PCR-ul.

Concentratiile mari de microfilarii se pot observa pe frotiu proaspat sau colorat, insa pentru concentratiile mici de microfilarii din sange se recomanda metoda de concentrare Knott sau filtarea prin membrana.

Testarea serologica ELISA pentru antigen D. immitis este foarta utila in cazul observarii microfilaremiei, si mai mult decat atat se recomada ca test de supraveghere a dirofilariozei si ca test de screening inainte de inceperea unui tratament filaricid de preventie. Testul ELISA utilizat in laboratorul Synevovet identifica antigenele secretate de tractul reproducator al femelei adulte de D.immitis si are o sensibilitate de 99.2 % si o specificitate de 100%. Rezultatele fals negative pot fi posibile in unele situatii rare si sunt redate in tabelul 1.

In cazul de fata s-a observat microfilariemia, serologia pentru D.immitis a fost negativa si nu s-a continuat cu teste de histochimie sau PCR pentru identificarea microfilariilor. Drept urmare, pot fi valabile doua ipoteze: fie microfilariile apartin speciilor D.repens sau D.reconditum (specii nepatogene), fie avem de-a face cu exceptiile prezentate in tab.1.

            Tab.1 Exceptiile in cazul carora nu se poate exclude in totalitate diagnosticul de D.immitis

(ELISA pentru detectia antigenului de D.Immitis)

(*Microfilarii identificate ca fiind D.immitis prin histochimie/PCR)

Bibliografie:

1.      Greene CE (2012) Infectious Diseases of the Dog and Cat, editia IV-a, Elsevier, 866-870.

2.      Traversa D, Di Cesare A, Conboy G (2010), Canine and feline cardiopulmonary parasitic nematodes in Europe: emerging and underestimated, Parasites & Vectors 3:62.

3.      Hoch H, Strickland K (2008) Canine and Feline Dirofilariasis: Life Cycle, Pathophysiology, and Diagnosis, Compendium Vet.

4.      Rishniw M, Barr SC, Simpson KW, Frongillo MF, Franz M, Dominguez Alpizar JL, Discrimination between six species of canine microfilariae by a single polymerase chain reaction (2006) Veterinary Parasitology,135(3-4):303-14.

5.      Insert for Canine SNAP 4Dx , Idexx Laboratories.