Celule anormale in frotiul de sange al unui motan de 10 ani

Prezentarea cazului

Tomi, un motan in varsta de 10 ani, din rasa Europeana s-a prezentat la clinica veterinara cu un istoric de anorexie, apatie si cahexie, fara a prezenta imbunatatiri ale starii generale dupa un tratament anterior. La examenul fizic s-a constatat deshidratare severa, mucoase palide si temperatura corporala de 37,9°C. Analizele de sange realizate in clinica au aratat o crestere moderata a concentratiei serice de creatinina (2.3 mg/dL) si uree (90 mg/dL), usoara crestere a amilazei serice (1280 U/L) si anemie severa (hemtocrit 18%).

 In urma examenului imagistic (ecografie abdominala) s-au remarcat modificari la nivel renal.

O proba de sange-EDTA a fost trimisa catre laboratorul Synevovet spre examinare.

Modificarile hematologice au inclus anemie severa, monocitoza, eozinofilie marcanta si trombocitopenie moderata (Tabel 1).

Frotiul de sange s-a colorat May-Grunwald Giemsa si a fost examinat microscopic (Fig.1).

                           Tabel 1

Fig.1 (Frotiul de sange, coloratie MGG, obiectiv 100x)

Diagnostic si interpretare

Interpretare hematologica: mastocitemie.

Interpretare citologica: La examinarea frotiului de sange s-a remarcat prezenta unor celule cu nuclei rotunzi si numeroase granule violet in citoplasma, caracteristici citologice ale mastocitelor.

Eritrocitele prezentau o anizocitoza moderata si o usoara policromazie. Unele neutrofile contineau un numar variabil de granule violet in citoplasma, reprezentand granule mastocitare fagocitate (Fig. 2)

Nu s-au remarcat modificari morfologile ale celorlalte tipuri leucocitare. Avand in vedere diferentele dintre rezultatele obtinute de catre analizorul hematologic si examinarea microscopica a frotiului de sange, s-a recurs la o numaratoare diferentiala manuala a leucocitelor. Rezultatul corectat a fost urmatorul: neutrofile (77%; 11.96 K/μL), neutrofile nesegmanetate (1%; 0.15  K/μL), limfocite (0%; 0  K/μL), monocite (3%; 0.46 K/μL), eozinofile (0%; 0 K/μL), bazofile (0%; 0 K/μL), mastocite (19%; 2.95  K/μL). Trombocitopenia nu a fost confirmata microscopic (> 10PLT/HPF, interval de referinta 10-20 PLT/HPF). Starea de sanatate a motanului s-a inrautatit brusc, in ciuda tratamentului agresiv si animalul a fost eutanasiat. Nu s-a realizat necropsia.

Fig.2 (Frotiul de sange, coloratie MGG, obiectiv 100x)

Discutii

Remarcarea prezentei mastocitelor in frotiul de sange a fost puctul cheie in diagnosticul pacientului.

Majoritatea analizoarelor hematologice sunt capabile sa diferentieze cele 5 tipuri majore de leucocite (neutrofile, limfocite, monocite, eozinofile, bazofile), dar celulele anormale (precum neutrofile toxice, limfocite reactive, eritrocite nucleate) si tipurile leucocitare rar intalnite (precum  neutrofile nesegmanetate, mastocite) nu le pot clasifica in mod corect.

Acest lucru sprijina evaluarea microscopica a frotiului de sange pentru verificarea leucogramei, mai ales in cazul in care se remarca o crestere sau o scadere a numarului total de leucocite sau al unei linii  leucocitare. Evaluarea microscopica ajuta la confirmarea sau infirmarea rezultatelor cantitative automate si ofera infromatii suplimentare care ajuta la diagnosticul/prognosticul pacientului.

Mastocitele  nu se gasesc in mod normal in circulatia sangvina si mastocitemia este adesea asociata cu procese neoplazice (mastocitoame). Totusi, in unele boli inflamatorii (ex. parvoviroza, pericardita, peritonita, atopie si hipersensibilitate la saliva de purice) si  afectiuni precum anemia regenerativa, limfomul si traumatismele, s-a remarcat o mastocitemie usoara pana la severa la caini, dar nu si la pisici. Din acest considerent, pacientii cu mastocitemie trebuie evaluati cu atentie pentru a inlatura suspiciunea de mastocitom.

La pisici se intalnesc diferite forme de mastocitoame:

- Mastocitomul cutanat: este cea mai frecventa tumora cutanata intalnita la pisici, reprezentand 21% din neoplasmele cutanate feline. Mastocitomul cutanat poate fi mastocitic sau histiocitic, are aspectul unui nodul bine circumscris, cu diamentrul de 0.5-3 cm, avand localizare la nivelul capului, gatului, trunchiului si membrelor. Majoritatea mastocitoamelor cutanate sunt benigne, dar au fost raportate in 20% din cazuri recidiva locala si metastaza viscerala. Ca tratament se recomanda exereza chirurgicala a procesului neoplazic, iar in cazul in care nu este posibila exereza totala se poate utiliza radioterapia .

- Mastocitomul splenic (visceral): Este cea mai frecventa afectiune splenica intalnita la pisici, fiind afectate animalele batrane (10 ani), neexistand o predispozitie de sex sau de rasa. Desi splina este principalul sediu al afectiunii, pot fi afectate si alte organe: ficat, noduli limfatici mezenterici, maduva hematogena, pulmon si intestine. In majoritatea cazurilor se pot observa mastocite in circulatia sangvina si efuziuni pleurale si/sau pericardice. Se recomanda administrarea de antihistaminice  ante-operator si splenectomia.

- Mastocitomul intestinal: Prognosticul este defavorabil, deoarece la momentul diagnosticarii este frecventa prezenta metastazelor. Cu toate acestea, daca interventia chirurgicala este posibila, se recomanda exereza cat mai larga (5-10 cm de la marginea leziunii) si chimioterapie.

Bibliografie:

1.      Nelson R., Couto G. - Small animal internal medicine, 4th Ed.,Elsevier, 2009, pg. 1203

2.      Weiss D., Wardrop J - Schalm's veterinary hematology, 6th ed., Wiley-Blackwell, 2010, pg. 297, 488-489

3.      Withrow, MacEwen - Small Animal Clinical Oncology, Saunders, 2007, pg. 416-420

4.      Harvey J. - Atlas of veterinary hematology. Blood and bone marrow of domestic animals, Saunders, 2001, pg. 59-60

5.      Lamm C., Stern A., Smith A., Cooper E., Ullom S., Campbell G – Disseminated cutaneous mast cell tumors with epitheliotropism and systemic mastocytosis in a domestic cat, J Vet Diagn Invest 21: 710 – 715 (2010)