Analiza calculilor urinari

Informatii generale

Urolitiaza se defineste ca fiind afectiunea produsa in urma formarii la nivelul aparatului urinar a unor formatiuni numite uroliti ( lythos= piatra ). Urolitii se formeaza in urma agregarii cristalelor substantelor organice si/sau anorganice excretate la nivel urinar. Cristalele sunt formate in urma combinarii cationilor si anionilor aflati in concentratii suprasaturate in urina.

Urolitiaza la animale este intalnita atat la femele cat si la masculi, dar se manifesta clinic preponderent la cei din urma, datorita particularitatilor anatomice ale aparatului uro-genital.

In functie de cantitatea si tipul materialului care cristalizeaza, precum si de locul in care se produce acest fenomen, urolitii pot avea forma rotunda, ascutita sau aspect neregulat, ramificat (calculi coraliformi). De asemenea, dimensiunea urolitilor poate varia foarte mult, de la marimea unor fire de nisip, pana la marimile unor perle.
Compozitia urolitului depinde de tipul substantelor prezente in exces. Poate fi vorba de o singura substanta chimica sau de compusi diferiti dispusi in mai multe straturi (compozitia centrului poate fi complet diferita de cea a straturilor periferice).

In majoritatea cazurilor (95-97% din cazuri) urolitii au in compozitia lor urmatorii compusi chimici:

Fosfati amoniaco-magnezieni (struviti) - sunt asociati cu infectiile bacteriene ale tractului urinar si cresterea alcalinitatii urinei. Se intalnesc preponderant la femelele tinere din rasele: mixta, Schanauzer pitic, Shih Tzu si Bichon Frise.
La pisica, aproape in toate cazurile, struvitii se formeaza in urina sterile. 
 
Urolitii de fosfat de calciu – cauzele aparitiei acestora sunt: dieta bogata in calciu, fosfor si vitamina D; acidoza tubulara renala si hipercalcemia asociata hiperparatiroidismului. Intalniti mai frecvent la rasele Cocker Spaniel, Yorkshire Terrier si Schnauzer pitic. Se pot forma la orice pH urinar.

Uratii de amoniu - se intalnesc la rasa Dalmatian care prezinta o incapacitate ereditara de oxidare a acidului uric la stadiul de alantoina, producand acumularea acidului uric in plasma si in urina. S-a raportat o incidenta crescuta la rasele Bulldog Englez, Yorkshire Terrier, Schauzer pitic si Shih Tzu. Acesti calculi se intalnesc si la animalele cu insuficienta hepatica severa sau cu șunt porto-sistemic. pH-ul urinei este variabil de la neutru la acid.

Cistina – urolit rar intalnit la masculii tineri din rasele Bulldog Englez, Teckel si Bassett Hound. A fost rar raportat la pisici. pH-ul urinei este acid.

Silicatii - apar in urina animalelor cu o dieta foarte bogata in silicati (precum gluten, soia si porumb). pH –ul urinei poate varia de la neutru la acid. 

Oxalat de calciu – factorii de risc in aparitia acestor uroliti sunt: o dieta bogata in proteine, diete bogate in calciu, oxalati, sodiu si vitamina C. O prevalenta mai mare se intalneste la cainii geriatrici din rasele Schnazer pitic, Caniche pitic, Yorkshire Terrier, Shih Tzu, Lhasa Apso si la pisicile din rasele Burmeza si Himalayana. pH-ul urinei poate varia de la neutru la acid.

Principalele indicatii ale testarii

Stabilirea compozitiei chimice a calculului in vederea unui tratament adecvat si instituirea masurilor de profilaxie la animalele cu litiaza renala recurenta. 

Analiza se poate efectua atat pe calculi eliminati spontan cat si pe cei extrasi chirugical. 

Pregatiri speciale pentru recoltare

Nu exista.

Prelucrarea necesara dupa recoltare

Dupa eliminarea/extractia chirurgicala a urolitilor, se lasa la uscat si apoi se depoziteaza in recipient.

Interferente