Cultura exsudat faringian (cu antibiograma dupa caz)

Informatii generale

Tractul respirator superior cuprinde fosele nazale, nazofaringele, orofaringele si laringofaringele.

Datorita lipsei barierelor anatomice distincte intre segmentele cailor respiratorii superioare, infectia
se poate propaga prin continuitate, cu complicatii prin afectarea urechii medii, a laringelui si chiar a
cailor respiratorii inferioare.

In diagnosticul microbiologic, laboratorul trebuie sa aiba in vedere flora bacteriana care exista in mod
normal in anumite situsuri anatomice. Aceasta flora normala, care se afla intr-o relatie de simbioza cu
gazda, joaca un rol important in protectia acesteia fata de microorganismele patogene, putand preveni
proliferarea si invazia acestora prin diferite mecanisme. Etajul supraglotic al tractului respirator
gazduieste o flora bacteriana ce cuprinde peste 200 specii repartizate la nivelul crevaselor gingivale,
placii dentare, mucoasei jugale si linguale, oro-faringelui, criptelor amigdaliene si nazofaringelui.

Faringita bacteriana primara la caini si pisici se considera o afectiune rara. In general faringita se
instaleaza secundar ca urmare a unei afectiuni sistemice sau locale (infectii respiratorii virale sau
bacteriene ale tractului respirator superior, corpi straini in faringe si abcese retrofaringiene).

Conform unui studiu in care au fost evaluati caini cu afectiuni faringiene, doar 2 cazuri din 67 au fost
diagnosticate cu infectii bacteriene – un abces nazofaringeal si un abces tonsilar.
Intr-un studiu cu 53 de pisici cu afectiuni nazofaringiene, nici una nu a avut infectie bacteriana
primara.

Tonsilita bacteriana primara este o boala destul de rara si afecteaza cu predilectie cainii tineri din
rasele de talie mica, cu semne clinice precum tuse, febra si inapetenta. Tonsilita este de obicei
bilaterala doar ocazional poate fi unilaterala in cazul implantarii unui corp strain in tesutul sau cripta
amigdaliana. La examinare se observa de obicei tonsilele de o culoare rosu-aprins si faringita asociata.
Se mai pot observa hemoragii punctiforme pe tonsile si exsudat purulent. Tonsilele sunt friabile si
sangereaza la manipulare.

Tonsilita se instaleaza cel mai adesea secundar unui proces patologic primar. Bolile asociate tonsilitei
secundare includ voma cronica sau regurgitarea, gingivita cronica sau parodontoza, traheobronsita,
rinita.

Marirea in volum a tonsilelor nu este sinonim cu tonsilita, chiar si in contextul semnelor respiratorii;
in toate cazurile trebuie luata in calcul hiperplazia limfoida a tonsilelor (raspuns imun normal la
antigeni) – cu o incidenta inregistrata mult mai mare decat tonsilita.

Multe dintre bacteriile ce constituie flora normala a acestei regiuni pot prolifera in anumite situatii si
determina tonsilita. Cele mai frecvent izolate microorganisme in tonsilita includ: E.coli, diverse specii
de stafilococi, stafilococi hemolitici, diplococi, Proteus, Pseudomonas, Enterococcus, Streptococcus,
Pasteurella, Listeria monocytogenes.

Principalele indicatii ale testarii

• Faringita.
• Tonsilita.

Pregatiri speciale pentru recoltare

Exsudatul faringian se preleva inainte sau dupa 4 ore de la toaleta cavitatii bucale sau ingestia de
alimente sau lichide.

Prelucrarea necesara dupa recoltare

Se pastreaza exclusiv la temperatura camerei. Nu se refrigereaza.

Desi probele prelevate pe mediu de transport au o stabilitate extinsa, se recomanda a se trimite catre
laborator in maximum 2 ore de la prelevare pentru o mai sigura recuperare a microorganismelor
urmarite.

Va rugam sa mentionati pe cererea de analize care acompaniaza proba orice informatie clinica sau
observatie care poate indruma medicul de laborator in selectarea metodei potrivite de procesare a
specimenului (alegerea mediului de cultura corespunzator, conditiilor de incubare etc). De asemenea
va rugam sa mentionati orice tratament antiseptic sau antibiotic administrat animalului.

Interferente

Rezultate negative:

• Nerespectarea pregatirilor speciale inainte de recoltare.
• Recoltarea necorespunzatoare a probei (protocol necorespunzator, recipiente fara mediu de
• transport etc).
• Depozitarea probei la temperatura necorespunzatoare sau depasirea timpului de stabilitate.
• Administrarea de antiseptice sau antibiotice locale sau generale.
• Infectie de alta natura decat bacteriana (micotica, parazitara, virala).

Rezultate pozitive:

• Recoltarea necorespunzatoare a probei (contaminarea probei) – rezultate fals pozitive.