Marcarea si evaluarea marginii de siguranta oncologica intr-un caz de mastocitom cutanat canin (MCC)

20 septembrie 2022
Marcarea si evaluarea marginii de siguranta oncologica intr-un caz de mastocitom cutanat canin (MCC)

Prezentarea cazului

Semnalmentele animalului: catea, metis, 4 ani, necastrata

Proba (proaspata)/localizare​: formatiune cutanata/subcutanata, localizata la nivelul glandei mamare M1, partea dreapta.

Aspect macroscopic: piele integra, dimensiuni de 3,3 x 3,0 x 1,4 cm, bine delimitata, consistenta ferma. Pe suprafata de sectiune: compacta, alb-cenusie, aspect sarcomatos.​

Marcarea marginilor de rezectie chirurgicala a tumorii: marginile de rezectie chirurgicala au fost marcate cu tusul albastru (fig.1) al kitului special (fig.2).

 

Descriere histopatologica (coloratie de rutina hematoxilina-eozina) 

Masa tumorala bine delimitata, neincapsulata, ce se extinde de la nivelul dermului, pana in hipoderm. Epidermul fara leziuni. Proliferarea tumorala nu intereseaza glanda mamara (fig.3). Celulele tumorale sunt dispuse in grupuri compacte, care tind sa conflueze, separate de fibre de colagen, mai mult sau mai putin dense (fig.4). Celulele ce formeaza aceste grupuri sunt reprezentate de mastocite cu aspect tumoral, cu forma rotunda sau poligonala, cu membrana citoplasmatica bine conturata, granulatii metacromatice intracitoplasmatice in numar moderat, anizocarioza medie, nuclei veziculosi, nucleoli mici, evidenti (fig.5). In masa tumorala apare o infiltratie masiva si difuza de eozinofile (fig.6). Activitate mitotica mica (1-2 mitoze/hpf). 

Coloratie speciala cu albastru de toluidina: Coloratia cu albastru de toluidina este utilizata in cazurile de mastocitom, pentru confirmarea diagnosticului stabilit prin coloratia de rutina hematoxilina – eozina (HE). La coloratia cu albastru de toluidina, granulele intracitoplasmatice metacromatice, caracteristice mastocitelor, apar de culoare albastra (fig.7)

Diagnostic histopatologic: mastocitom cutanat canin, grad II​​.

Evaluarea marginii de siguranta oncologica a tumorii: La examinarea histopatologica, la nivelul marginii de rezectie chirurgicala profunda se observa prezenta de mastocite tumorale (fig.8). Drept urmare, marginea de siguranta oncologica a tumorii a fost evaluata ca fiind incompleta (murdara). Mentionam faptul ca evaluarea marginii de siguranta oncologica s-a realizat fara dificultate si in sectiunile colorate cu albastru de toluidina, desi tusul utilizat a fost albastru (fig.9).
Urmarirea cazului: la 10 luni de la diagnosticul histopatologic, nu exista recidiva locala (informatie oferita telefonic de catre medicul veterinar clinician).

Mastocitomul cutanat canin (MCC) este o tumora frecvent diagnosticata la caine, cu o incidenta de 16 – 21%. Tumora primara se dezvolta in special la nivelul pielii, dar poate fi localizata si la nivel visceral (intestin, splina, ficat etc.). Localizarea viscerala apare, in majoritatea cazurilor, ca urmare a metastazarii la distanta a mastocitomului cutanat.
MCC se caracterizeaza printr-un comportament biologic imprevizibil, de aceea trebuie considerat intotdeauna cu potential malign.
Principalul factor de prognostic al MCC este gradul histologic. Conform sistemului elaborat de Patnaik et al., 1984, MCC poate fi incadrat in trei grade histologice: 
-    grad I (bine diferentiat), 
-    grad II (intermediar diferentiat),
-    grad III (slab diferentiat).
In afara gradului histologic, exista si alti factori de prognostic, unul dintre acestia fiind statusul marginii de siguranta oncologica a tumorii (fig.10). Pentru MCC, marginea de siguranta oncologica se considera ca fiind (dupa Hayes et al., 2007):
-    Completa (curata) – distanta dintre celulele tumorale si marginea de rezectie chirurgicala este de cel putin 10 mm;
-    Acceptabila - distanta dintre celulele tumorale si marginea de rezectie chirurgicala este cuprinsa intre 5 si 10 mm;
-    Completa, dar ingusta – distanta dintre celulele tumorale si marginea de rezectie chirurgicala este mai mica de 5 mm;
-    Incompleta (murdara) – exista celule tumorale la nivelul marginii de rezectie chirurgicala.

Marginea de siguranta oncologica chirurgicala a tumorilor reprezinta distanta dintre marginea tumorii si marginea de rezectie chirurgicala a tumorii (fig 8). Aceasta este evaluata in timpul examinarii histopatologice, devenind evidenta in urma marcarii cu tusuri speciale a marginilor de rezectie chirurgicala. Marginea de siguranta oncologica incompleta (murdara) atesta existenta celulelor neoplazice remanente la nivelul cicatricei chirurgicale, ceea ce creste sansele de aparitie a recidivei locale a tumorii. Statusul marginii de siguranta oncologica este important in estimarea prognosticului oricarui tip de neoplazie, indiferent daca aceasta este benigna sau maligna. Anatomopatologul marcheaza, in general, marginile de rezectie chirurgicala profunda si periferica ale tumorilor destinate examenului histopatologic. Medicul chirurg poate individualiza marginile de rezectie chirurgicala periferice, marcandu-le cu fire de sutura si specificand codul ales, in nota de insotire a probei (de exemplu, margine craniala – un punct de sutura, margine caudala – doua puncte de sutura etc.).

In cazul nostru de MCC, marginea de siguranta chirurgicala a fost incompleta (murdara). In literatura de specialitate, influenta rezectiei incomplete asupra recidivei locale a MCC este un subiect controversat. Desi este unanim acceptat faptul ca recidivele sunt mai frecvente in cazul excizarii incomplete a MCC, exista studii in care MCC nu a recidivat local la 12 luni de la extirpare, desi marginile chirurgicale au fost incomplete. In cazul nostru, la 10 luni de la extirparea tumorii, recidiva locala nu a fost semnalata. 

Bibliografie:

1.    Blackwood L., Murphy S., Buracco P., De Vos J.P., De Fornel-Thibaud, P., Hirschberger J., Kessler M., Pastor J., Ponce F., Savary-Bataille K., Argyle D.J., 2012 European consensus document on mast cell tumors in dogs and cats. Veterinary and Comparative Oncology, volume 10, Issue 3, pages e1-e29.
2.    Fulcher R.P., Ludwog L.L., Bergman P.J., Newman, S.J., Simpson A.M., Patnaik A.K., 2006 Evaluation of a two centimeter lateral surgical margin for excision of grade I and grade II cutaneous mast cell tumours in dogs, Journal of the American Veterinary Medical Association , 228:210-215.
3.    Hayes A., Adams V., Smith K., Maglennon G., Murphy S., 2007 Vinblastine and prednisolone chemotherapy for surgically excised grade III canine cutaneous mast cell tumours, Veterinary and Comparative Oncology, 5: 168–76.
4.    Murphy S., Sparkes A.H., Smith K.C., Blunden A.S., Brearley M.J., 2004 Relationships between the histological grade of cutaneous mast cell tumours in dogs, their survival and the efficacy of surgical resection, The Veterinary Record, 154: 743–6.
5.    Patnaik A.K., Ehler W.J., MacEwen E.G., 1984 Canine cutaneous mast cell tumor: morphologic grading and survival time in 83 dogs, Veterinary Pathology, 21: 469–74.
6.    Seguin B., Besancon M.F., McCallan J.L., Dewe L.L., Tenwolde M.C., Wong E.K., Kent M.S., 2006 Recurrence rate, clinical outcome, and cellular proliferation indices as prognostic indicators after incomplete surgical excision of cutaneous grade II mast cell tumors: 28 dogs (1994–2002), Journal of Veterinary Internal Medicine, 20: 933–40.
7.    Weisse C., Shofer F.S., Sorenmo K., 2002 Recurrence rates and sites for grade II canine cutaneous mast cell tumors following complete surgical excision, Journal of the American Animal Hospital Association, 38: 71–3.