Cultura secretie oculara

Informatii generale

Atat cainii cat si pisicile prezinta o microflora indigena a conjunctivei si a pleoapelor. La caine din
aceasta microbiota pot face parte: stafilococi coagulazo-pozitivi si coagulazo-negativi, streptococi
nonhemolitici, α-hemolitici si β-hemolitici, Corynebacterium spp., Neisseria spp., Pseudomonas spp.,
Moraxella spp., Bacillus spp.

La pisica microbiota indigena este prezenta intr-un numar si intr-o diversitate mai mici decat la
caine si poate include urmatoarele specii: conjunctiva – Staphylococcus spp., Corynebacterium spp.,
Bacillus spp., Streptococcus spp., Mycoplasma spp.; pleoape – Staphylococcus spp., Streptococcus
spp., Bacillus spp., Corynebacterium spp.

Majoritatea infectiilor bacteriene ale suprafetei oculare nu sunt strict primare; alte afectiuni potenteaza
cel mai adesea patogenitatea organismelor indigene suprafetei oculare. Alte situsuri locale ale
infectiei, precum sistemul nazolacrimal si glandele Meibomius sau structurile adiacente ochiului
(urechi, buze) ar trebui inspectate si tratate pentru a preintampina infectia persistenta sau recurenta.

Controlul florei oculare rezidente la animalele clinic sanatoase se realizeaza prin spalarea suprafetei
oculare cu lacrimi si prin clipit, care impinge lacrimile in sistemul nazo-lacrimal. Lacrimile contin
de asemenea IgA si alte substante antibacteriene, precum lactoferina. Interactiunile competitive ale
florei indigene mentin numarul microorganismelor la un nivel minim, iar tulburarea acestui echilibru
duce la cresterea exagerata a unei singure specii. Afectiunile debilitante ale suprafetei oculare, precum
cheratoconjunctivita sicca, radiatia UV sau alte tipuri de radiatii, imunosupresia si leziunile corneene
sau conjunctivale pot permite bacteriilor indigene sa adere si sa se suprainmulteasca, producand boala.

O buna parte din conjunctivitele bacteriene la caine pot fi secundare cheratoconjunctivitei sicca, bolii
Carre, herpesvirozei canine, infestatiei parazitare sau prezentei unui corp strain.

Patogenii bacterieni uzuali in conjunctivita infectioasa la pisica sunt Chlamydophila felis si
Mycoplasma felis (care nu cresc pe mediile de cultura uzuale, insa se pot identifica prin tehnici PCR).

Principalele indicatii ale testarii

  • Infectii ale globului ocular sau ale anexelor sale (blefarite, conjunctivite, uveite etc).

Contraindicatii

Nu exista.

Pregatiri speciale pentru recoltare

Inainte de recoltare se va evita toaleta zonei oculare, terapia antimicrobiana topica sau sistemica.

Specimen recoltat

Exsudat conjunctival.

Recipient de recoltare

Tub steril cu mediu de transport gel sau lichid (Amies).

Prelucrarea necesara dupa recoltare

Se pastreaza exclusiv la temperatura camerei. Nu se refrigereaza.

Desi probele prelevate pe mediu de transport au o stabilitate extinsa, se recomanda a se trimite catre
laborator in maximum 2 ore de la prelevare pentru o mai sigura recuperare a microorganismelor
urmarite.

Va rugam sa mentionati pe cererea de analize care acompaniaza proba orice informatie clinica sau
observatie care poate indruma medicul de laborator in selectarea metodei potrivite de procesare a
specimenului (alegerea mediului de cultura corespunzator, conditiilor de incubare etc). De asemenea
va rugam sa mentionati orice tratament antiseptic sau antibiotic administrat animalului.

Protocol

Se recolteaza din fundul de sac conjunctival (coborand pleoapa inferioara cu ajutorul degetului).

Daca pleoapele sunt mult tumefiate se va recolta direct de la nivelul unghiului intern, fara coborarea
pleoapei.

Stabilitate proba

24 ore pentru recipientele cu mediu de transport gel.
48 ore pentru recipientele cu mediu de transport lichid.

Metoda

Insamantare pe medii de cultura, incubare, replicare, identificare si antibiograma.

Interferente

Rezultate negative:

  • Nerespectarea pregatirilor speciale inainte de recoltare.
  • Recoltarea necorespunzatoare a probei (protocol necorespunzator, recipiente fara mediu de
  • transport etc).
  • Depozitarea probei la temperatura necorespunzatoare sau depasirea timpului de stabilitate.
  • Administrarea de antiseptice sau antibiotice locale sau generale.
  • Infectie de alta natura decat bacteriana (virala, parazitara etc).

Rezultate pozitive:

  • Recoltarea necorespunzatoare a probei (contaminarea probei) – rezultate fals pozitive.

Interpretare

Interpretarea va fi facuta de catre medicul veterinar curant.

Timp de eliberare rezultat

5 – 7 zile.

Teste complementare recomandate

In functie de tabloul clinic si suspiciunea medicului veterinar curant.

In cazul suspiciunii de chlamydioza, micoplasmoza, herpesviroza etc se vor trimite probe pentru
identificare prin PCR sau imunofluorescenta.

Bibliografie

1. Ghidul Serviciilor Medicale al Laboratoarelor Synevo, editia II.
2.Infectious Diseases of The Dog and Cat,  Greene C.E., editia IV, Elsevier, 2012.