Osmolalitate urinara

Informatii generale

Osmolalitatea unui lichid este reprezentata de numarul total de particule solvite per kilogram de solvent (mOsm/kg). Trebuie diferentiata fata de osmolaritate, care reprezinta numarul de particule solvite per litru de solutie.

In serul normal, principalii contributori la osmolalitate sunt cei prezenti in concentratiile cele mai mari, precum sodiul si clorul. Acestia sunt urmati de bicarbonat, potasiu, uree si glucoza. Alti electroliti precum magneziul, calciul si fosfatul, si solviti precum proteinele contribuie foarte putin la osmolalitate.

Osmolalitatea urinara se determina si se interpreteaza comparativ cu osmolalitatea serica, electrolitii si creatinina urinari. Da cea mai buna estimare a capacitatii rinichilor de a concentra urina pentru ca masoara concentratia totala a solvitilor. Urina cu o osmolalitate similara cu cea a plasmei este considerata izostenurica. Urina hipostenurica are osmolalitatea mai mica decat cea a plasmei. Urina hiperstenurica are osmolalitatea mai mare decat a plasmei si caracterizeaza urina foarte concentrata.

Principalele indicatii ale testarii

  • Evaluarea capacitatii renale de a concentra urina (urina hiperstenurica indica o capacitate de concentrare a urinei buna).
  • Diferentierea diabetului insipid (osmolalitate serica crescuta si osmolalitate urinara scazuta) de polidipsia psihogena (osmolalitatea serica si cea urinara sunt scazute) in cadrul unui test de deprivare hidrica.

Contraindicatii

Animalele carora li s-a administrat manitol sau substante de contrast intravenoase radiografice.

Pregatiri speciale pentru recoltare

Urina se colecteaza prin golirea vezicii intr-un recipient curat, prin sondare sau prin cistocenteza.

Specimen recoltat

2-3 mL de urina.

Recipient de recoltare

Recipient de unica folosinta pentru urina.

Prelucrarea necesara dupa recoltare

Se centrifugheaza urina pentru a indeparta celulele si alte detritusuri; supernatantul este cel care se analizeaza pentru determinarea osmolalitatii.

Stabilitate proba

Urina refrigerata (2-8˚C): 48 - 72 ore.

Metoda

Freezing-point depression.

Interferente

  • Insulina, diuretice, lichidele administrate intravenos.

Interpretare

Valori scazute Valori crescute
Urina hipostenurica
- Diabet insipid (Osmm serica crescuta).
- Polidipsie primara (Osmm serica scazuta).
- Alte cauze de hiperhidratare.
Urina hiperstenurica
- Indica capacitatea rinicilor de a concentra urina (functie renala normala).
- Poate fi normal sau asociat cu alte boli (ex. Insuficienta cardiaca congestiva, sindromul secretiei inadecvate de ADH).
Urina izostenurica
- Poate fi normal.
- Izostenuria patologica poate fi asociata cu: insuficienta renala, hipoadrenocorticismul cronic, diabetul zaharat, hiperadrenocorticismul, hipercalcemia, insuficienta hepatica, diureza post-obstructiva urinara.

Timp de eliberare rezultat

10 zile.

Teste complementare recomandate

  • Osmolalitate serica.
  • Teste standard (profil general mare etc).
  • Testele ulterioare depinde de procesul patologic sau boala suspectate.

Bibliografie

  1. Vaden S., Knoll J., Smith F., Tilley L & Jr., Blackwell's five minute veterinary consult: Laboratory tests and diagnostic procedures canine & feline, ed. Wiley-Blackwell, 2009
  2. Latimer S.K., Mahaffey E.A., Prasse K.W., Duncan & Prasse's Veterinary Laboratory Medicine: Clinical Pathology 4th ed., ed. Blackwell, 2003